
Speranță și ambiție. Never give up!
Ce nu te doboară te face mai puternic!
Da, din cele întâmplate zilele astea tind să cred că este adevărat. A fost organizat un concurs de viteză la Promenada Mall, unde s-au adunat mulți oameni să-și demonstreze talentul sau abilitățile în diferite probe sportive. Mie proba de sprint pe o distanță de 50m mi s-a părut ideală, având în vedere că alerg zilnic la ora 19:00 sau 22:00, după cum îmi permite programul. Așa că am zis să încerc să văd la ce nivel sunt și, de ce nu, să încerc să-mi dobor propriul record la 50m, record reușit pe perioada examenului de bacalaureat: 5.8 secunde! 😀
Joi au fost calificările pentru finala care trebuia disputată sâmbătă, 31.05.2014. M-am calificat primul, cu un timp exemplar de 5.44 secunde. Am evoluat foarte mult dar faptul că alerg și mă întrețin zilnic mi-au dat de înțeles că da, atâta timp cât ambiția și perseverența te vor capta, nu vei avea probleme. Trebuia să alergăm de două ori și la calificări. Am avut prea multă încredere în mine și din păcate nu m-am încălzit cum trebuia, fapt ce a dus la o întindere serioasă. Mulți mi-au spus că e ruptură musculară la cât sânge s-a acumulat sub piele. Dacă eram mai isteț, puteam liniștit să nu mai alerg pentru că așa timp nu mai scotea nimeni (nu prea aveau cum având în vedere că nici măcar atleții care s-au înscris nu au scos sub 6 secunde – și vă dați seama că ei aleargă în fiecare zi). Finala s-a amânat până luni, 02.06.2014, din cauza condițiilor meteorologice iar acest lucru m-a ajutat enorm pentru că am stat cu gheață pe picior, am aplicat unguente și tot felul de leacuri băbești ca să-mi treacă cât de cât durerea, să pot concura în finală și să termin ce am început! Un lucru început trebuie și terminat iar dacă ai gândirea asta poți trece peste orice problemă!
În felul acesta arăta piciorul meu duminică.
A venit și ziua de luni și am ajuns cumva la Promenada Mall unde concursul deja începuse. Mi-am luat inima în dinți, m-am legat bine la picior, am făcut o încălzire mai rapidă și, chiar dacă îmi era frică de eșec, nu mi-a mai păsat: pur și simplu am zis că dacă m-am calificat în finală o voi termina cu capul sus indiferent de locul pe care îl voi ocupa (rivalii se uitau cu niște ochi la mine de mai că nu plângeau de fericire vazându-mă „avariat”. :)) Arbitrul a dat startul și primii 10m n-am forțat dar după am tras ca un animal de mine, am zis „Totul sau nimic!” și când am trecut linia de sosire, arbitrul mi-a spuns:
„Victore, e suficient!” 🙂 Eu, mirat, l-am întrebat: „Cum adică? Mai pot alerga odată să îmi alegeți timpul cel mai bun.” iar dansul mi-a răspuns: „Ai scos timp mai bun ca ei, fiule, ai 6.18 secunde și următorul are 6.80, deci FELICITĂRI!” 🙂
Am avut o durere groaznică de picior forțând ruptura musculară (sau întinderea musculară) pe care am suferit-o joi. Nu știu ce a fost dar doare rău, vă spun sincer. Și cu toate astea se pare că n-a fost atât de gravă încât să mă oprească din drumul spre locul 1.
Așadar, dacă va doriți cu adevărat un lucru și sunteți dispuși să suferiți puțin pentru a vă îndeplini țelul, vă spun sincer: GO FOR IT! Dacă începeți un lucru, încearcați să-l și terminați. Nu renunțați niciodată la un lucru la care vă pricepeți sau la care țineți enorm!
Viitorul aparține celor care cred cu adevarat în el!
Success is a lousy teacher. It seduces smart people into thinking they can’t lose.
P.S.: Premiul 500 lei și diploma de merit! (Să primești 500 lei pentru 100m de alergat eu zic că e bine) :))
Program de alergat:
Luni – Vineri, ora 19:00 sau 22:00
VicToR
Asta e lectie de viata pustiule! bravo! la fel de luptator ai ramas
5.44 cu start block nu scoti veci:))…da felicitari oricum!!!…felicitari pt blog…multa bafta!!!
mersi frumos de parere Darius, fiecare e liber sa creada ce vrea pana la urma nu? si pana la urma inca nu ma depaseste nimeni din oras,
am tras si pe langa asa-zisii atleti ai orasului si sunt dezamagitori, oricum pt un dansator alerg destul de bine :))))) sanatate numa bine! te mai astept!