Vorbeam acum ceva vreme cu cel mai bun prieten al meu (nu dau nume dar este printre cele mai importante persoane din viața mea și nu e greu să te prinzi cine e mai exact 😀 ) despre ce părere are el despre acei oameni care vor sta lângă tine doar atâta timp vor avea de ciupit ceva de la tine și apoi vor pleca și îți vor lăsa o grămadă de întrebări fără răspuns 

     În primul rând, de la acești oameni care te „vizitează” doar ca să obțină ceva nu prea ai ce învăța. Încearcă tot timpul să stai în acel anturaj în care sunt oameni mai deștepți ca tine. Doar atunci vei avea cu adevărat ceva de învățat.

     Un alt semn important să realizezi că nu ești într-un anturaj bun este atunci când tu le vorbești despre visurile tale știind că multe dintre ele ți s-au îndeplinit iar ei te descurajează și nu te lasă să îți urmezi visurile spunându-ți să încetezi să mai crezi în ele.

     Tot un semn care îți demonstrează cine e om și cine nu este atunci când ai nevoie de ajutor și, indiferent de oră, ei vor fi de negăsit. O pățim cu toții și probabil este cel mai bun indiciu care îi reprezintă pe acești oameni „superbi”. Am pățit recent să fiu în situația să-mi meargă bine și mulți „prieteni” să-și dorească să-mi fie alături, să se bucure și ei de reușitele mele fiind, de fapt, invidioși din cauza nereușitele lor. În aceste situații vă recomand să fiți un pic egoiști, să limitați puțin barierele prieteniei. Sunt o persoană care ajută foarte mult pentru că dacă vrei să vezi o schimbare în lume, aceea schimbare, acel prim pas trebuie făcut de tine. Din dorința de a vedea o lume mai bună ajut până rămân fără puteri; uneori îmi dau și ultimii bani, ultima suflare doar că să îi văd pe ceilalți fericiți și asta fără să îmi doresc ceva în schimb!

     Poate că ai trecut prin asta sau cunoști pe cineva care a trecut. În astfel de cazuri dificultatea vine din faptul că avem deja o relație cu astfel de persoane și nu se pune problema să refuzăm să-i mai vedem. Deși ar putea fi tentant în unele cazuri… Poți  însă, pentru o vreme, să o faci mai rar până când câștigi încredere în tine și te poți opune. Iar în cele din urmă… să spui „Nu!”.

     Cu respect,

     VicToR