Bezid

July 22, 2010

                                                                  Multe persoane ma intreaba despre acest lac imens si mai ales despre istoria lui,am decis sa va dezvaluiesc cateva lucruri auzite de la batrani si de la persoane care au locuit acolo inainte de mana lu Ceausescu!
Satul scufundat Prin anii ’86, cand Ceausescu ajungea in culmea gloriei sale dictatoriale si poporul roman sta de mai bine de un deceniu cocotzat pe culmea mizeriei sale comuniste,in valea Nirajului aparu un zvon ce avu asupra localnicilor ei, efectul unui tunet aparut brusc din inaltul unui cer senin si insorit. Frumosul sat al vestitilor zamislitori de palarii din paie si cultivatori de mununati trandafiri de stepa, unici in tara, avea sa fie inundat iar localnicii stramutati. Gurile rele ziceau ca satul avea sa fie pedepsit pentru ca era populat numai de unguri, dar adevarul era altul, caci Ceausescu ii iubea pe unguri la fel de mult ca si pe romani, sasi sau tigani, adica deloc. Apa raului Cusmed si cea a Nirajului inundau an de an localitatile din aval,asadar trebuia construit un baraj si un lac de acumulare. Satul Bezid avu ghinionul sa fie situat intr-o caldare naturala, mai degraba un fel de palnie,loc ideal pentru o acumulare de apa. Satenilor li s-au acordat cativa ani la dispozitie ca sa se mute pe un alt teritoriu ce avea sa se numeasca “Bezidul Nou” sau in Sangeorgiu de Padure,”la bloc”. Unii au luat cu ei din case mai tot ce se putea, mai putin gradinile cu trandafiri,altii au luat doar strictul necesar. Apoi,apele paraielor din jur au inundat incet-incet, ograzile, casele, trandafirii si palariile de paie, scoala, gradinita, dispensarul medical,primaria si amintirile de-o viata ale satenilor. Doar turla biserici catolice a ramas la suprafata apei si crengile catorva copaci situati mai sus, pe un deal. De aceste crengi, ce apar din strafunduri precum degetele rasfirate ale unui urias ce doarme de doua decenii pe fundul apei, pescarii isi leaga azi barcile si-si arunca unditele prin desisul padurii scufundate plina de cleni,lipani, somni si crapi. Pe mal, un monument al durerii a fost ridicat de fostii fii ai satului. “Primavara si toamna, exclama Sandor bacsi in urma cu cativa ani, fostii locuitori ai satului scufundat vin aici la monument cu lumanari si flori, primaria mai goleste un pic din apa din lac pentru ca biserica sa poata sa iasa in intregime la suprafata iar o slujba de pomenire are loc mereu in interiorul ei. Din pacate apa a distrus minunatele picturi biblice de pe pereti. E si mult noroi si stuf in biserica iar turla din lemn nu mai tine nici ea prea mult, a putrezit”. Unii dintre sateni, nostalgici, inchiriaza o barca si mai fac o plimbare de-a lungul sau mai bine zis “deasupra” ulitei principale pana la casa lor ai carei pereti fantomatici si miscatori se mai distig la cativa metri sub apa. Traditia palariilor de paie a mai ramas insa vie,la Criseni, la capatul lacului,exista astazi un muzeu al palariilor de paie, unde puteti admira si cea mai mare palarie din tara. Dar amintirile trec, tinerii mai pragmatici uita repede trecutul si viata merge inainte. Lacul colcaie de peste, e un paradis al pescarilor, multi tineri inchiriaza barci sau unelte de pescuit ba unii au deschis chiar si pensiuni agroturistice pentru pescari. Apele lacului alimenteaza orasul Tarnaveni si sunt si o sursa de energie electrica. Ba mai mult, inundatiile satelor din aval au incetat. Trecand peste nostalgia si durerea oamenilor din satul scufundat, se pare ca lacul de acumulare era necesar. Se zice ca Ceausescu, care avea frica doar de microbi (se spala cu spirt de fiecare data dupa ce dadea mana cu cineva, chiar si cu sefi de state) si Dumnezeu, s-a bucurat cand a auzit ca lacasul Domnului a ramas totusi desupra apei.
Cat pentru pescari am postat si fauna lacului :>
Fauna lacului

La data infiinţării nu s-au efectuat determinări asupra faunei ihtiologice. Ulterior, între anii 1996-2007, s-au efectuat o serie de populări cu diferite specii de peşti, acţiuni finanţate de: Direcţia Apelor Mureş, AJVPS-Mureş şi Asociaţia pescarilor sportivi din jud. Mureş. Au fost astfel introduse în lac, sub formă de alevini, juvenili sau reproducători următoarele specii: Crap, Caras, Păstrăv, Plătică, Avat, Babuşcă, Roşioară, Şalău, Ştiucă, Biban, Amur, Novac si cel mare mare rapitor al apelor romane SOMNUL!

Leave a Reply

XHTML: You can use these tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>